luni, 21 octombrie 2013

Nu.

De-atâtea ori și lunii am promis,
Că nu te voi descrie-n rânduri
N-am învățat să las nescris
Imaginile-mi de prin gânduri.

Dacă te regăsești acum,
Te rog, să treci neobservat;
Când, revenind pe-al nopții drum
Vei retrăi și ce-ai uitat.

Iar dacă nu te vei simți,
Nici întrebări nu-ți vei mai pune,
N-o să mai scriu ce voi gândi
Atunci când n-am nimic a spune.



3 comentarii:

  1. Pretenas imi scald ochii prin valurile de versuri pe care le scrii ... esti extraordinara !

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumoase versuri sirete
    Pentru minti intelepte.
    Nu poti scrie mereu cu talc
    Tot ce iti trece prin gand,
    Ar putea citi cineva
    Si ar putea afla taina ta...
    Ar putea reveni in noapte
    Sa-ti afle tainele toate...
    Si-ar putea ramane dincolo de vis
    Si l-ai putea lasa, totusi, nescris...

    RăspundețiȘtergere